Postări

Se afișează postări cu eticheta facultate

Cum îți dai seama că românul e prost?

Imagine
Am așteptat (destul de mult totuși) să treacă tot balamucul cu evaluarea națională, bacul și, bineînțeles, să termin și eu cu examenele și licența ca să mai scriu pe blog.  Întâmplările din ultima vreme m-au făcut să realizez că suntem o nație de proști și că ne merităm soarta. Evaluarea națională și examenul de bacalaureat sunt printre cele mai importante examene ale vieții, conform spuselor... tuturor. Evaluarea trebuie să o iei cu o notă mare ca să intri la un liceu bun (că altfel nu poți învăța), iar bacul trebuie să îl iei ca să... nu știu, completați voi. :) Evaluarea națională Subiectul discuției de astăzi nu se axează pe profesori, pe stat sau pe sistemul de învățământ, ci pe elevi și părinți, îndeosebi pe cei din prima categorie. Vina părinților? Nu au fost în stare să fie cu ochii pe odraslele lor, să îi încurajeze și să îi împingă de la spate, să fie oleac' mai severi în ceea ce privește învățatul (pentru ca atunci când ești adolescent, ai nevoie de toată

Ce am învățat în 15 ani de învățământ românesc.

Imagine
... și încă câțiva ani la grădiniță, habar nu am câți. Trecând peste febra simulărilor și a examenelor ( capacitate!? ) de clasa a VIII-a ce tocmai s-au terminat, mi-a venit o idee briliantă despre un nou articol. M-am gândit să prezint în câteva rânduri (damn, acum eu mă simt ca la examenul la română)  ce am învățat din anii mei de școală: primară, generală și liceu, poate și la facultate, însă principalele lecții  sunt din primele trei. 1. Să nu stai toată ziua cu nasul în cărți! Serios, viața înseamnă mai mult decât învățat de dimineață până seara. În loc să faci acest lucru, ai putea să te implici în proiecte, organizații, asociații pentru elevi și altele. În timpul liceului, mai ales în clasele a X-a și a XI-a, m-am implicat în proiecte care mi-au plăcut foarte mult, mai ales că am avut și profesori care au știut cum să ne coordoneze.  2. Notele și mediile NU CONTEAZĂ!  Din păcate, foarte mulți oameni încă mai cred lucrul acesta, ceea ce e total neadevărat. Faptu

Note > cunoștințe

Imagine
Mai am obiceiul să îmi stălkuiesc singură profilul de Facebook, iar aseara, umblând printre poze, am găsit una foarte interesantă. La vremea respectivă, adică acum vreo câteva luni, am vrut să fac un articol care ar fi avut la bază ideea pozei. Am uitat. Noroc că am găsit-o acum. :) "Studenții copiază deoarece notele sunt mai valoroase decât învățatul" Nu-i așa că are dreptate poza? Situația nu este valabilă doar la studenți, ci și la elevi, în liceu mai degrabă, dar și în școala generală. Nimeni nu mai pune accent pe învățat și pe acumularea de cunoștințe, toți se agită din cauza notelor, să fie cât mai mari. Destul de trist, nu? Acum ceva timp pusese cineva următoarea întrebare pe un grup: " Voi cum copiați mai ușor? ". Pot să spun că m-am luat un pic de persoana respectivă pentru că, în loc să întrebe cum să învețe mai ușor, ea întreabă cum să copieze mai ușor... Copii, nu e chiar atât de greu să învățați niște lucruri pur și simplu elementare, iar d

De ce nu suport manelele?

Imagine
    Al patrulea articol pe care îl încep. AL PATRULEA! Având în vedere stările pe care le am în ultimul timp, nimic nu mai pot reuși să duc la bun sfârșit. Presimt că nici ceea ce îmi propun astăzi să fac, nu voi termina...     Mulți dintre cei care au schimbat două-trei cuvinte cu mine, probabil și-au dat seama că nu suport deloc manelele și tot ce ține de acest domeniu. Zilele trecute am avut ocazia să asist la o conversație între o vecină si o tipă de vârsta mea, 19 ani ( încă mai am 19 ! ). Haideți să o numim B. Vecina mea a fost de 8 martie în Koshin, un club din Ploiești. Voi încerca să reproduc conversația: B: Și cum a fost? Vecina: Mă, ce pot spune, a fost foarte okay, dar nu a fost cine știe ce muzică, au fost melodii pe care să poți să dansezi. B: Ah... Mie nu îmi place în Koshin că nu pune manele. V: Da, au pus melodii pe care le auzi mereu la radio. B: Da, nu prea mă duc pe acolo că nu pune manele și nu am ce face.      Măăăăă, copii, măăă, dacă vreți

Simulări și bac

Imagine
    Cică de mâine încep cei de-a doișpea să dea primele simulări. Ăștia de a unșpea nu dau? Parcă așa am auzit, că de acum se dau simulări din clasa a unșpea, să se obișnuiască elevu' cu stresul bacului, că ce dracu', e cel mai greu examen ever.     Atât stres ce e pe Facebook, ferească! PANICĂ, PANICĂ, PANICĂ! Pe bune? Fiți serioși. Vă agitați degeaba atât de tare, dar cu toții știm că... nu ați învățat nimic pentru testele astea (pentru că sunt niște teste, până la urmă, nu vă afectează cu nimic). Sunt niște simulări, simulează examenul, nici eu nu învățasem pentru ele anul trecut, nu m-am stresat. Pentru bac am învățat în ultima lună, dacă nu mă înșel. Din fericire pentru mine, eu prind foarte repede, învăț destul de ușor. La prima serie de simulări m-am dus doar ca să îmi verific cunoștințele, ceea ce vă recomand și vouă. Lăsați stresul să vă ajute, dar nu acum, ci peste câteva luni. Dacă vrei să iei bacul, înveți, dacă nu... te duci ca prostul acolo și te uiți pe subi

Chestii pe care nu le suport

Imagine
Bă, știți că acum câteva zile săptămâni anul trecut am scris un articol în care spun ce lucruri îmi plac ca să nu mai comenteze lumea că-s hateriță? Eh, a trecut vremea aia. :)) - Hater mood on. 1. a) Site-urile care cer să dai like ca să vezi un articol. Pe bune, de ce nu mă lași pe MINE să decid dacă îmi place ce e acolo sau nu? De ce mă obligi să dau like ca să-ți văd postarea? Le urăsc din tot sufletul. De obicei, când dau de astfel de site-uri, le dau like, văd articolul, după care dau dislike. Dar mă cam enervează să fac lucrul ăsta de fiecare dată. Acum câteva zile era un articol la care au dat share mai mulți prieteni din lista mea și am vrut să îl citesc. Am intrat pe site și... *BAM* : "Vă rugăm să ne dați like pe Facebook sau să ne urmăriți pe Twitter" . Eh, nu se mulțumesc doar cu una din două, vor și like, și follow. Imediat, stai că acum ninge. Fuck it! b) Site-urile care postează automat în timeline. E un site de poze funny care, bineînțeles, pri

La mulţi ani, 2014!

Imagine
Bă, a trecut şi 2013. FINALLY! Ce pot să spun... a fost un an destul de bun. Citeam articolul pe care l-am scris fix acum un an de zile şi am văzut că mi-am atins scopurile. Bac luat cu notă mare, intrată la facultate la Braşov, fără taxă. E numai bine până acum... Până acum! Ce am făcut în 2013... hmmm. Multe. În primul rând, am reuşit să îmi ating ţelurile. În al doilea rând, mi-am făcut nişte prieteni bloggeri foarte drăguţi ( am scris despre o parte din ei aici ). Şi în ultimul rând, nu mai sunt forever alone. YAY. :))   2014 mă aşteaptă în forţă... cu examene. Sper să le trec... pe toate. Mnah, de acum încolo, până în 2016, scopul meu principal este să trec de sesiuni cu bine şi să rămân pe locul meu bugetat.  Vă pup pe toţi şi aveţi grijă să nu vă îmbătaţi prea tare mâine seară. Să ne auzim cu bine! P.S. Seby , sper ca articolul ăsta, dacă îl pot numi articol, să fie pe placul tău. Uite, nu e mult de citit. YAY!   Facebook page:  deyush

Goodbye, good life!

Imagine
           Wow, nu-mi vine să cred că au trecut 3 luni de la ultima mea postare pe blog ! A trecut şi examenul "vieţii", ăla imposibil de promovat de către aproximativ jumătate din absolvenţii de liceu. Foarte greu, ce pot spune. Mai ales că anul ăsta au fost nişte subiecte de tot râsul. Oricum, am reuşit să îl iau cu media de 9,25, am intrat şi la facultate, la Universitatea Transilvania, Facultatea de ştiinţe economice şi administrarea afacerilor - Finanţe bănci . Deci ... din toamnă ne vedem la Braşov! Destul cu ce mi s-a întâmplat în ultimele luni. Azi dimineaţă, cât timp am încercat să adorm (era ora 5 jumătate), mi-a venit o idee pentru un nou ... articol. Leneşă fiind, iniţial nu am vrut să însemnez nicăieri "sclipirea" , dar m-am gândit că e vremea să mai scriu şi eu ceva pentru că am lăsat blogul ăsta destul timp în paragină. Idei pentru articole ... idei am avut o grămadă, bineînţeles că era noapte când veneau, dar lenea câştiga mereu. Şi uite aşa

Tu ești fericit ?

Imagine
Ce e fericirea ? Tu ești fericit / ă ?  Ce este, de fapt, fericirea? Cică DEX-ul o definește ca fiind 'stare de mulțumire sufletească intensă și deplină'. Oare așa e? De câte ori ți-ai pus întrebarea dacă ești fericit? De câte ori ai fost cu adevărat fericirit? Tu când ești fericit? Întrebările astea mă macină de ceva zile încoa'.  Încercăm toată viața să găsim fericirea . Unii găsesc fericirea atunci când ascultă muzică, alții o găsesc atunci când muncesc, alții atunci când au bani, iar alții ... alții găsesc fericirea în dragoste. Cei din urmă nu pot fi fericiți dacă nu au persoana iubită alături, nu se simt împliniți. Degeaba au ceea ce își doresc, dacă nu au iubire. Eu mă încadrez în această ultimă categorie. Am tot ce îmi pot dori, părinții îmi satisfac toate dorințele, cu școala n-am avut niciodată probleme, ba dimpotrivă, am fost în fiecare an printre primii 3 din clasă, am fost la o olimpiadă națională de unde nu m-am întors cu mâna goala, ci cu o mențiune