Post random

M-am prostit rău de tot, am lăsat blogul în paragină, am început să scriu iar un articol pe lună, mi-am lăsat complet baltă micul spațiu în care îmi descarc gândurile și opiniile. Lipsa inspirației este principalul motiv pentru care scriu atât de rar, chiar în momentul acesta, nu am nici cea mai vagă idee despre ce va fi acest articol. Probabil că va fi unul din acele articole în care voi abera. Great, let's start it! ^^

Mi-am luat telefon! Dar nu orice fel de telefon, un telefon de 18 milioane, pentru care iubitul meu și colega de apartament au grijă să îmi scoată ochii, ori de câte ori au ocazia. Thanks, guys, I fucking appreciate it! Telefonul este Nokia Lumia 930. Ce are atât de special? Well... eu l-am luat, în mare parte, pentru cameră: 20 mp, pozele ies genial, iar acesta are o multitudine de aplicații pentru cameră, toate de la Nokia. 

Platforma Windows e foarte șmecheră, nu înțeleg de ce mulți se feresc de ea, mi se pare business și de oameni serioși ( ho, utilizatori Android și  iOS, stați cuminți:)) ). Bateria îmi ține destul de mult, asta când nu stau ca disperata pe el și mă joc, mă ține o zi jumătate. Spațiul de stocare este de 32 gb, fără slot de card, deși nu cred că mi-ar trebui, SIMul este de tip nano sim, bateria se încarcă cam în două ore. Să aduc în discuție și muzica, pentru că mulți ascultă muzică la telefon: se aude excelent. Bine, eu am niște căști de zece lei și se aude bine, îmi pot imagina cum se aude cu niște căști foarte bune. 

One Drive este alternativa de la Android a DropBox, aplicație ce îți uploadează automat pozele, clipurile, documentele și altele. 

Mi-am prelungit și abonamentul la Vodafone. Yaaay, deși ziceam că nu mai fac asta, am făcut-o. Motivul? Un gb de net, nelimitat în rețea, 200 de minute + mesaje naționale/ internaționale șiiii... o tabletă. Și un smartphone Vodafone Smart 4, pe care i l-am dat mamei. Asta ca să se joace Candy Crush pe el și să-mi lase telefonul în pace. :))

Am mers și la film, iar iubitul meu scump și drag mi-a luat un pahar cu Pinguinii din Madagascar <3. Eram atât de fericită, precum un copil care se bucură atunci când primește un cadou. Yeah, I'm 20 and no, I won't ever grow up! Dar cum ai putea să nu te bucuri când îți este satisfăcută o dorință care arată atât de cute!?

Din păcate, filmul a fost dublat, așa că nu a fost atât de amuzant pe cât ar fi fost dacă era all naturelle, adică doar subtitrat, darrr... a fost foarte funnyeh. Dacă nu aveam eu seminar seara de la fucking șapte până la ora opt jumătate, clar mergeam la cel nedublat. 

Că tot vin sărbătorile: NU PRIMIM CU COLINDUL. MULȚUMIM!