Teatrul și cluburile

...sau cultură vs. "distracție"

Teatrul

  

    Când a fost ultima oară când aţi fost la o piesă de teatru? Mai bine zis... aţi fost vreodată? Şi nu mă refer la teatrul pentru copii, ăla la care vă duceți când erați mici, ori că vă obligau părinții, ori că vă duceați cu grădinița / școala primară. Acum aţi crescut, mă refer la teatru în adevăratul sens al cuvântului. Să mergeți să vedeți o piesă din care ați putea învăța ceva. Dacă tot nu aveți timp / chef de citit cărți, măcar duceți-vă la teatru pentru a vedea cât de frumos pot juca actorii.

    În liceu, mergeam cu fosta mea colegă destul de des, mai ales că aveam reducere deoarece profa de engleză se ocupa cu vânzarea biletele la teatru și mereu ne anunța de piesele noi, ne oferea și câte o recomandare. Am fost la destul de multe piese, cel mai mult prin clasa a IX-a și a X-a. Din păcate, din cauza proiectelor în care ne-am implicat și din cauza pregătirii pentru examenul de bacalaureat, am cam rărit-o prin clasele a XI-a și a XII-a, adică nu am mai mers deloc sau foarte rar. Cele mai frumoase piese la care am fost și de care am rămas plăcut impresionată sunt : Furtuna, de W. Shakespeare (la care am fost de vreo trei sau patru ori), Miriam W., de Savyon Liebrecht, și And Björk of course..., de Thorvald Thorsteinsson (mulțumesc, Adriana, că ai fost cu mine la această piesă minunată, la fel de minunată ca atunci când am văzut-o:))). Vi le recomand pe toate, deși nu știu dacă încă se mai pun în scenă.

Cluburile

Bun. În partea a doua a articolului vreau să vă spun de ce nu pot să agreez cluburile de niciun fel. În primul rând, toți copiii de 12-13 ani au voie să intre acum. Pana mea, când eram eu de vârsta lor, d-abia aveam voie să intrăm în cluburile de la mare, însoțiți de adulți. Nu înțeleg de ce dracu' îi lasă să intre, sincer acum, nu cred că nu pot trăi fără să se distreze în cluburi. Nici nu-i de mirare că ne ducem pe p**ă, din moment ce copiii sunt interesați din ce în ce mai puțin de școală și de învățat, și vor să fie cât mai cool, să bea și să fumeze, deși nu îi ajută cu nimic. De fapt, ei merg pe concepția "Da' ce-mi trebe mie școală,  are tati bani.". Ar fi multe de comentat pe tema asta, dar mă rezum la atât. În al doilea rând, muzica... e prea tare, nu te înțelegi cu cel aflat la câțiva centimetri lângă tine, trebuie ori să îi urli în ureche ca să te înțeleagă, ori să îți dezvolți capacitatea de a citi pe buze și mi se pare inutil. În al treilea rând, banii. Cheltui o grămadă de bani pentru câteva ore de așa-zisă distracție, plătești pentru un suc prețul lui dublu sau poate triplu. Spargi într-o seara banii pe care i-ai făcut în două săptămâni... sau pe care părinții tăi i-au făcut!!! În al patrulea și ultimul rând (așa îmi propun), aglomerația, fumul de țigară și alte zeci de mirosuri. Spre deosebire de pub-uri, cluburile nu au zone amenajate pentru a fuma.

    Că tot veni vorba de locuri de ieșit / distracție, eu prefer locurile mai liniștite, prefer să ies la o pizza sau la un suc, o cafea, într-un loc cu o atmosferă mai... prietenoasă, un loc unde aș putea conversa fără probleme. Bineînțeles, având în vedere faptul că sunt la facultate în alt oraș, și posibilitățile finaciare sunt reduse, așa că aleg foarte atent oamenii cu care ies, oamenii cu care merită să îmi pierd timpul! Voi ce preferați?

Facebook page: deyush