Se afișează postările cu eticheta facultate. Afișați toate postările

Ce am învățat în 15 ani de învățământ românesc.

... și încă câțiva ani la grădiniță, habar nu am câți.

Trecând peste febra simulărilor și a examenelor (capacitate!?) de clasa a VIII-a ce tocmai s-au terminat, mi-a venit o idee briliantă despre un nou articol. M-am gândit să prezint în câteva rânduri (damn, acum eu mă simt ca la examenul la română) ce am învățat din anii mei de școală: primară, generală și liceu, poate și la facultate, însă principalele lecții sunt din primele trei.


1. Să nu stai toată ziua cu nasul în cărți!
Serios, viața înseamnă mai mult decât învățat de dimineață până seara. În loc să faci acest lucru, ai putea să te implici în proiecte, organizații, asociații pentru elevi și altele. În timpul liceului, mai ales în clasele a X-a și a XI-a, m-am implicat în proiecte care mi-au plăcut foarte mult, mai ales că am avut și profesori care au știut cum să ne coordoneze. 

2. Notele și mediile NU CONTEAZĂ! 
Din păcate, foarte mulți oameni încă mai cred lucrul acesta, ceea ce e total neadevărat. Faptul că ai medii de 9 și 10 în liceu nu te face neapărat deștept, ci de cele mai multe ori "pupincurist", elev care consideră că dacă ia o notă de 6, viața lui s-a terminat. Well guess what, viața nici măcar nu a început, iar ca să te stresezi pentru medii în liceu e complet inutil, mai ales că nu te ajută la absolut nicio admitere la vreo facultate (nu se aplică în cazul celor de a VIII-a, la care media generală îi ajută să intre în liceul pe care l-au dorit, dar ajungem și acolo).

3. Sunt materii la care pur și simplu nu poți învăța logic. Sau la care nu poți învăța. Punct.
La materiile alea, oricât de mult ai încerca, nu îți intră nimic în cap. Așa am fost eu cu fizica, chimia și biologia. Ce am făcut? Well... deși încercam să invăț, nu puteam pur și simplu să înțeleg. Teoria o știam, dar la probleme stăteam cam nașpa, așa că îmi luam și măsuri de precauție, care se pot traduce prin copiat. Yeap, bineînțeles că am copiat, cine nu face asta? Nu mai fiți ipocriți! E ok, atât timp cât nu devine un obicei prost și copiați la toate materiile pentru că voi considerați că nu puteți învăța deloc, deși nici măcar nu ați încercat...

4. Matematica nu e chiar atât de grea.
Ba din contră, e foarte ușoară atunci când începi să LUCREZI exerciții și probleme, atunci când îți dai interesul. Bineînțeles, în cele mai multe cazuri, cei care se plâng că matematica e grea sunt acei elevi care nu au pus în viața lor mâna pe o foaie și un pix ca să își facă tema, deși exercițiile erau de genul aplică formula scrisă astăzi în clasă. "Oh, dar cu ce mă ajută pe mine în viață să știu integrale și determinanți?". Nu te ajută prea mult, e adevărat, dar știi la ce te ajută matematica și toate materiile bazate pe știința exactă? Îți dezvoltă creierul, ți-l țin antrenat, gândești mai repede și mai corect, ai o altă viziune asupra lumii, poți fi mai obiectiv în luarea unor decizii și multe altele. Deși nu îți dai seama și ajungi să înjuri materia și profesorul pentru că tu nu înțelegi, vei vedea în viitor utilitatea acestor materii, când tu vei fi în stare să te adaptezi mai repede decât colegul de muncă care a făcut un liceu teoretic. Parcă matematica nu mai e atât de inutilă acum, nu? :) 

5. Liceele teoretice nu înseamnă neapărat că-s cele mai bune.
Am avut medie să intru în cel mai bun liceu din orașul meu, însă nu am vrut. Am ales un liceu economic, cu profil de turism, intensiv engleză. Și nu am regretat niciodată, deși diriginta din generală m-a îndrumat către acel liceu teoretic. Dacă ar fi să mai fac încă o dată liceul, tot aici aș veni. Pe lângă faptul că am avut niște profesori foarte buni, despre care o să vorbesc într-un viitor articol, am căpătat cunoștințe care consider că m-au ajutat mult mai mult decât dacă mergeam la un liceu teoretic. Oh, și am și o calificare de tehnician în turism. ^_^ După părerea mea, liceele de pe urma cărora ieși cu o calificare sunt mult mai utile decât cele teoretice. Cu ce te ajută dacă faci cinci ore de română, patru de istorie și geografie, trei de filozofie și mai știu eu ce? Nu mai bine înveți ceva baze care te vor ajuta în viitor? 

6. Stresul pentru simulări e la fel de inutil ca și stresul pentru medii.
Și din acest motiv apar pe toate rețelele de socializare și în toate grupurile întrebări de genul "Ce credeți că va pica la subiectul III?". Vă urăsc! NIMENI nu știe ce va pica la subiectul trei, iar în loc să vă încărcați cu energii negative și cu stresul altora, mai bine PUNEȚI MÂNA ȘI ÎNVĂȚAȚI, iar ce va pica, va pica. Sunt niște simulări, nobody gives a fuck. Da, sunt părinți care consideră că dacă luați note mici la simulări, veți pica bacul, iar acest lucru poate că vă presează și mai mult, dar punctul 2 vă spune altceva. Eu la simulări am luat undeva la 6-7 pe materie, iar bacul l-am luat cu 9,24, deci îmi mai spune și mie cineva o dată cât de mult contează simulările? Ah, da, zero. :) 

Ce încerc eu să spun acum nu e "să nu învățați", ci "să nu vă stresați prea tare". Învățați, dar învățați cât puteți și nu mai intrați cu o seară înainte pe Facebook, o să vedeți numai postări de genul celei enunțate mai sus. Și nici după, vor fi postări "are cineva baremul de la examen?", deși el nici nu e apărut pe net...

7. Stresul ajută
Credeți sau nu, stresul ajută. Comentariile la română le-am învățat cu vreo săptămână înainte de examen. Bineînțeles, am mai citit din ele pe parcursul anului școlar, deci aveam habar. Simulările vor fi mereu mai grele decât examenul în sine, așa că nu vă faceți griji. Folosiți stresul în avantajul vostru, nu-l faceți inamic. ;~)

8. Învățați cum să învățați
Nimeni nu ne învață cum să asimilăm mai repede lucrurile, astfel ajungem la facultate, cu șapte materii echivalente cu toată materia de la bac/materie, poate chiar mai mult, pe care nu reușim să o învățăm. În învățământul inferior (școala primară, generală și în liceu), profesorii parcă au o bucurie când ne prind fără lecție învățată și cu un test surpriză la care se miră de ce luam note mici. POATE PENTRU CĂ NU ANUNȚAȚI? Făcând trimitere la punctul 1, cum am putea să învățăm ZILNIC la 6-7 materii, să ne mai și relaxăm, să mai petrecem timp și cu familia, să nu fim stresați, să mai și dormim? E IMPOSIBIL asta! 
High five profesorilor care anunță din timp un test, sunteți cei mai tari!
* sfaturi despre cum să înveți mai ușor *

9. Materia chiar e multă și inutilă
Dar asta nu o face imposibil de învățat. Dacă ar fi fost după mine, la examenul de la română aș fi dat doar gramatică și poate și o mică compunere, dar care nu ar valora prea mult. De ce? Simplu: E UN EXAMEN LA LIMBA MATERNĂ. Mai mult de jumătate din elevii care dau bacul sunt agramați, nu știu să scrie în română, fac greșeli de ortografie etc.. Și ne miră acest lucru? Când din clasa a IX-a nu se mai face pic de gramatică, iar atunci când e în manual, profesorii trec cu vederea. Normal că suntem agramați și analfabeți, când materia predată nu ne atrage în niciun fel, aceleași comentarii, aceeași viziune greșită a elevilor. Examenul la română nu înseamnă altceva decât să tocim ceea ce au spus alții, nimic despre creativitate, nimic despre OPINIE PERSONALĂ, deși este și ea inclusă pe acolo. Opinia personală în sistemul românesc de învățământ înseamnă să înveți ce a spus altu', dar să nu folosești aceleași cuvinte, dar să fie ce a spus el, dar nu așa cum crezi tu.

10. Prieteniile în liceu nu țin
Decât în foarte rare cazuri. Degeaba vă spuneți la banchet că o să vă mai vedeți, că țineți legătura, că o să vă fie dor, că nu știu ce. Guess what! NU O SĂ FACEȚI NIMIC DIN CE AȚI SPUS. Mulți vor pleca din oraș, iar cei care vor rămâne nu vor ști cum să se mai evite. :) În cel mai bun caz, vă mai strângeți după câțiva ani o mână de oameni, repetați istoria de la banchet cum că o să vă mai vedeți și la fel nu se va întâmpla nimic. Nu vă faceți speranțe, din ăia 10 prieteni buni din liceu, dacă o să rămâneți prieteni cu doi e bine. ^_^ De ce? Pentru că tot ce vă ținea legați era faptul că petreceați juma' de zi împreună și că trebuia să vorbiți ca să treacă timpul mai  repede.

Cam asta a fost ceea ce am vrut să împart cu voi. Poate îmi voi mai aduce aminte în viitor alte lucruri, le voi scrie aici. Voi ce ați învățat din anii de școală? 

Note > cunoștințe

Mai am obiceiul să îmi stălkuiesc singură profilul de Facebook, iar aseara, umblând printre poze, am găsit una foarte interesantă. La vremea respectivă, adică acum vreo câteva luni, am vrut să fac un articol care ar fi avut la bază ideea pozei. Am uitat. Noroc că am găsit-o acum. :)

"Studenții copiază deoarece notele sunt mai valoroase decât învățatul"

Nu-i așa că are dreptate poza? Situația nu este valabilă doar la studenți, ci și la elevi, în liceu mai degrabă, dar și în școala generală. Nimeni nu mai pune accent pe învățat și pe acumularea de cunoștințe, toți se agită din cauza notelor, să fie cât mai mari. Destul de trist, nu?

Acum ceva timp pusese cineva următoarea întrebare pe un grup: "Voi cum copiați mai ușor?". Pot să spun că m-am luat un pic de persoana respectivă pentru că, în loc să întrebe cum să învețe mai ușor, ea întreabă cum să copieze mai ușor... Copii, nu e chiar atât de greu să învățați niște lucruri pur și simplu elementare, iar dacă v-ați dus la un profil tehnic deoarece v-ați gândit că o să fie mai ușor decât la uman sau real, profitați de lucrurile pe care le veți învăța acolo, vă vor ajuta enorm de mult în viitor. Și sunt și foarte interesante. ^_^

În liceu am avut câțiva profesori de la care și la care am învățat cu drag și spor, făceam temele și proiectele cu foarte mult drag, nu mă plângeam, însă au existat și profi la orele cărora timpul parcă stătea în loc, ce-i drept, cam puțini, dar au existat. Am fost inspirată atunci când am ales CEVM Ploiești, deși mulți s-au mirat de ce am ales un liceu ca ăsta. Am rămas cu multe infromații care m-au ajutat în prezent, la facultate. Să mai vorbesc și de proiectele în care am fost implicată? Să știți că puteți avea o viață frumoasă de licean și dacă învățați, nu doar dacă chiuliți toată ziua, iar când vine clasa a XII-a, nu mai știți pe ce sa puneți mâna ca să învățați.

Iubesc profesorii care adoră să predea și să învețe elevii sau studenții, acei profesori care își fac meseria cu drag, nu că nu și-au găsit un alt loc de muncă. Din păcate, aceștia încep să se rărească, iar din ce în ce mai mulți formatori pentru elevi vin la ore doar ca să treacă timpul. Sau, în cazul meu, la facultate, trebuie să venim la cursuri ca să nu facem absențe pentru că respectivii profi țin la prezență. Deși eu la ora 8 adorm pe bancă, nu sunt atentă și nu asimilez nimic, vin la facultate ca să fac prezențele, adică din obligație. 

Mi-au trebuit 12 ani de zile în școala românească pentru a-mi da seama că am greșit atunci când mă agitam pentru note și că nu lipseam pentru că făceam vreo absență sau mai știu eu ce. Bine, au fost puține situațiile în care vânam notele, pentru că eu asimilam și asimilez repede informația și îmi rămâne în cap, chiar dacă nu în totalitate.  

Din păcate, așa cum am mai zis de zeci de ori până acum în articolele scrise pe tema asta, atât sistemul de învățământ este greșit, cât și elevii, părinții și profesorii greșesc că nu se interesează și nu îi interesează. Un bun sistem de învățământ ar trebui să se muleze pe fiecare elev, să îi găsească punctele slabe și cele tari, să facă un fel de analiză SWOT pentru oameni. 

Dacă ar fi după mine, copiii ar trece clasa doar dacă știu și merită acest lucru, nu aș merge pe ideea că lasă că învață el mai târziu. NU! Nu vor învăța! Copilul vede că merge și fără să învețe, așa că de ce să se mai agite? Dacă nu este obișnuit de mic cu învățatul și cu un pic de duritate din partea părinților, slabe șanse ca acesta să își revină pe parcurs.

Educația se face și acasă, nu doar în școli. :)

De ce nu suport manelele?

    Al patrulea articol pe care îl încep. AL PATRULEA! Având în vedere stările pe care le am în ultimul timp, nimic nu mai pot reuși să duc la bun sfârșit. Presimt că nici ceea ce îmi propun astăzi să fac, nu voi termina...

    Mulți dintre cei care au schimbat două-trei cuvinte cu mine, probabil și-au dat seama că nu suport deloc manelele și tot ce ține de acest domeniu. Zilele trecute am avut ocazia să asist la o conversație între o vecină si o tipă de vârsta mea, 19 ani (încă mai am 19!). Haideți să o numim B. Vecina mea a fost de 8 martie în Koshin, un club din Ploiești. Voi încerca să reproduc conversația:

B: Și cum a fost?
Vecina: Mă, ce pot spune, a fost foarte okay, dar nu a fost cine știe ce muzică, au fost melodii pe care să poți să dansezi.
B: Ah... Mie nu îmi place în Koshin că nu pune manele.
V: Da, au pus melodii pe care le auzi mereu la radio.
B: Da, nu prea mă duc pe acolo că nu pune manele și nu am ce face. 

    Măăăăă, copii, măăă, dacă vreți manele, duceți-vă dracu' la țară. Acolo auzi așa ceva la fiecare casă, la fiecare pas. Se presupune că în oraș ar trebui să fim un picuț mai evoluați, evoluția nu înseamnă manele. Există cluburi, discoteci sau cum s-or chema ele de manele. Nu vă așteptați ca în club să se pună acest gen de muzică zgomot. De fapt, DJ-ul alege muzica, nu publicul (că tot vorbim de asta, ia băgați un ochi aici).

manele
   
    Eu sunt genul de persoană care stă și analizează în liniște mediul în care se află. Ce voiam să punctez la această întâmplare este faptul că de la primele cuvinte spuse (Nu mă duc în Koshin că nu bagă manele), am reușit să îmi dau seama de nivelul educației și am reușit să o încadrez pe B. într-o categorie de oameni.

Pentru mine, sunt vreo trei tipuri de oameni: 
- oameni care îmi demonstrează din primele cuvinte că nu aș putea avea vreodată vreo tangență (cocalari, analfabeți, agramați etc.)
- oameni cu care schimb două vorbe azi, două vorbe peste câteva luni, epuizăm repede subiectele de discuție (amici, cunoștințe)
- oameni cu care vorbesc zi de zi și nu epuizăm subiectele de discuție (Papoy, prietenii cei mai buni)
  
   V-ați prins în ce categorie este B. Un alt lucru pe care voiam să îl punctez: educația. Venise vorba de simulări și de faptul că au fost niște rezultate îngrozitoare și bla, bla, bla, discuție la care puteam participa și eu că mnah... îmi permit.:)) Erau două fete acolo, una dintre ele m-a întrebat cât am luat la BAC. Deja știam reacțiile pe care le vor avea, așa că am ezitat un pic:

- Tu cu cât ai luat bacul?
- Erm.... păi.... uhm... 9.24.
- CÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂT!? 
- Da... heh... Sunt la facultate, în Brașov.
- Ah, mișto.

manele   Da, normal că e mișto, dacă am învățat!!! La un moment dat, B a făcut o afirmație care m-a cam lăsat mască. Mneh, de fapt... nu prea, având în vedere vocabularul limitat pe care-l avea și multe altele. Râzând, a spus: "Eu am doar 12 clase, bacul nu l-am luat. Tata e mândru de mine că am terminat liceul, și oricum, ce faci cu bacul? E bine că am reușit să termin 12 clase". Brilliant! Din câte am înțeles, tipa lucrează la un supermarket, nu știu și postul pe care-l ocupă, dar sigur unul prea bine plătit nu este. Copii, bacul îl luam ca să avem un salariu mai mare, iei bacul, ești  muncitor calificat, nu îl iei... ești necalificat! Simplu, nu? Chiar dacă avem un sistem de tot râsul, te ajută si bacul ăla, lua-l-ar naiba de bac! Nu vedeți că e din ce în ce mai ușor, în speranța că procentul ăla de promovabilitate va crește mai mult, nu de la 49,4% la 50%. Dacă înveți un sfert din materia pentru examen, iei 6 ușor. Când aud oameni care spun despre acest... examen al vieții că e greu, mă apucă toți dracii. :))

   Că veni vorba de subiectul manele, ieri postase Mădălin (click, click) starea următoare: "Bănuiesc că orice om are favorită o manea. Îmi e greu să cred că nu este așa. Dar mai amuzant este că cei care se dau "CULȚI", la petrecere rup în 2 manelele =))). URÂT, bă.". Ca de obicei, îl contrazic! Există oameni care nu le pot suporta, iar eu mă aflu printre acei oameni. Mulți spun că sunt și manele de ascultat (se referă la alea de... jale or whatever), eu spun că nu. Prefer să rămân la genurile mele preferate, mă regăsesc în multe melodii, nu duc lipsă de nimic în ceea ce privește muzica. ^_^

   Băi, m-am gândit să schimb un pic structura articolelor mele. Am mai avut o tentativă cu recomandările muzicale acum un an, la fiecare început de săptămână să postez o melodie sau un clip care îmi place, dar nu am reușit să mă țin de acest lucru. Mă gândesc ca la fiecare sfârșit de articol, să pun recomandarea muzicală. Deeeeci... clipul acestui articol este:

Facebook page: deyush

Arhivă

Popular Post

deyush. Un produs Blogger.

- Copyright © deyush. -Metrominimalist- Powered by Blogger - Designed by Johanes Djogan -